Un roman invaluit intr-o nota de mister, “Diavolul si domnisoara Prym”, ilustreaza o lume prinsa la mijloc intre bine si rau, sclava a nehotararii, puternica prin posibilitatea de a lua o decizie. Pastrand stilul accesibil remarcat si in romanele precedente (Alchimistul, La raul Piedra am sezut si-am plans), Paulo Coelho, scriitor contemporan, reuseste sa scrie o poveste care surprinde una dintre eternele dileme ale existentei umane: a fi de partea binelui sau a-ti ascunde sufletul in umbra raului.
Viscos, o localitate in care se afla o veche statiune montana uitata de lume, este peisajul in care se scrie actiunea romanului. Locul pare a fi populat doar de persoane peste care vremea a trecut, iar intre oameni s-a creat o legatura care, aparent, ii face sa traiasca in armonie. Viscos este scos din amorteala de sosirea neasteptata a unui turist care va aduce odata cu el si nelinistea. Pus pe drumuri de amintiri dureroase si gustul amar al vietii, strainul este cel care va starni in inimile localnicilor un adevarat razboi. Primejdia este simtita de Berta, una dintre batranii locului, insa aceasta incearca sa-si indeplineasca misiunea doar sfatuind-o pe cea care va detine un rol cheie, Chantal Prym.
Strainul ofera locuitorilor solutia pentru dezmortirea satului astfel incat sa redevina un loc care sa aiba un viitor si sa nu fie bantuit de faima trecutului. Domnisoara Prym, singurul personaj tanar, devine mesagerul turistului si primeste astfel in maini soarta localitatii. Insusirile tinerei se construiesc treptat pe masura ce actiunea se desfasoara, astfel incat deciziile la care va fi supusa vor contine o nota de suspans. Asteptarile sale se schimba pe masura ce timpul trece, povestea capatand astfel rolul unui drum initiatic la care eroii basmelor erau supusi. Maturizarea tinerei se desfasoara in acelasi timp in care adultii vor avea de pus in balanta cele 10 lingouri de aur cu viata unui om. Actiunea va creste gradat in intensitate timp in care conflictul interior din sufletele personajelor se accentueaza capatand un caracter dramatic.
Povestea pare a fi trecuta printr-un filtru al trecutului si traditiei caci se deschide cu o legenda a binelui (Ormuzd) si a raului (Ahriban) si contine pe alocuri fragmente in care este evocat un erou spiritual (Ahab) al locului. In jurul actiunii se construieste o adevarata problematica a situatiei actuale a fiecaruia dintre noi: a renunta la propria integritate pentru o bogatie trecatoare, a-ti schimba statutul cu pretul unei constiinte incarcate. Este judecata subtil etica oamenilor si tendinta acestora de a decadea izvorata din dorinte materiale profane. Cadrul actiunii pare sa devina o „inchisoare” a sufletelor, un loc in care nimeni nu indrazneste sa intre, dar si din care nimeni nu gaseste curajul sa plece. Singura persoana care mai intrezareste o idee a plecarii este Chantal, dar decizia ramane una prea delicata iar doar finalul va dezvalui daca trecutul poate elibera prezentul catre orizontul viitorului.
„Diavolul si domnisoara Prym” este un roman care pare a fi un basm contemporan al carui erou este supus unei lupte interioare cu „balaurii” propriei moralitatii, un roman in care este surprinsa esenta fiecarui om si oscilatia permanenta dintre bine si rau, un roman pe care-l citesti cu mare interes in asteptarea deznodamantului.
(20.09.2010)
Viscos, o localitate in care se afla o veche statiune montana uitata de lume, este peisajul in care se scrie actiunea romanului. Locul pare a fi populat doar de persoane peste care vremea a trecut, iar intre oameni s-a creat o legatura care, aparent, ii face sa traiasca in armonie. Viscos este scos din amorteala de sosirea neasteptata a unui turist care va aduce odata cu el si nelinistea. Pus pe drumuri de amintiri dureroase si gustul amar al vietii, strainul este cel care va starni in inimile localnicilor un adevarat razboi. Primejdia este simtita de Berta, una dintre batranii locului, insa aceasta incearca sa-si indeplineasca misiunea doar sfatuind-o pe cea care va detine un rol cheie, Chantal Prym.
Strainul ofera locuitorilor solutia pentru dezmortirea satului astfel incat sa redevina un loc care sa aiba un viitor si sa nu fie bantuit de faima trecutului. Domnisoara Prym, singurul personaj tanar, devine mesagerul turistului si primeste astfel in maini soarta localitatii. Insusirile tinerei se construiesc treptat pe masura ce actiunea se desfasoara, astfel incat deciziile la care va fi supusa vor contine o nota de suspans. Asteptarile sale se schimba pe masura ce timpul trece, povestea capatand astfel rolul unui drum initiatic la care eroii basmelor erau supusi. Maturizarea tinerei se desfasoara in acelasi timp in care adultii vor avea de pus in balanta cele 10 lingouri de aur cu viata unui om. Actiunea va creste gradat in intensitate timp in care conflictul interior din sufletele personajelor se accentueaza capatand un caracter dramatic.
Povestea pare a fi trecuta printr-un filtru al trecutului si traditiei caci se deschide cu o legenda a binelui (Ormuzd) si a raului (Ahriban) si contine pe alocuri fragmente in care este evocat un erou spiritual (Ahab) al locului. In jurul actiunii se construieste o adevarata problematica a situatiei actuale a fiecaruia dintre noi: a renunta la propria integritate pentru o bogatie trecatoare, a-ti schimba statutul cu pretul unei constiinte incarcate. Este judecata subtil etica oamenilor si tendinta acestora de a decadea izvorata din dorinte materiale profane. Cadrul actiunii pare sa devina o „inchisoare” a sufletelor, un loc in care nimeni nu indrazneste sa intre, dar si din care nimeni nu gaseste curajul sa plece. Singura persoana care mai intrezareste o idee a plecarii este Chantal, dar decizia ramane una prea delicata iar doar finalul va dezvalui daca trecutul poate elibera prezentul catre orizontul viitorului.
„Diavolul si domnisoara Prym” este un roman care pare a fi un basm contemporan al carui erou este supus unei lupte interioare cu „balaurii” propriei moralitatii, un roman in care este surprinsa esenta fiecarui om si oscilatia permanenta dintre bine si rau, un roman pe care-l citesti cu mare interes in asteptarea deznodamantului.
(20.09.2010)
