eMag

luni, 31 august 2009

Prietenii mei, iubirile mele…

Pana si titlul acestei carti te ademeneste sa o citesti. Daca stam bine sa ne gandim prietenii si iubirile noastre sunt elemente cheie ale vietii noastre. Marc Levy reuseste sa scrie iar un superb roman in care surprinde intr-o poveste usor amuzanta cele mai impresionante fenomene: iubirea si prietenia. Mathias si Antoine sunt doi barbati divortati, parinti a doi copii simpatici, Emily si Louis. Reprezentati ai extremelor, unul tare amuzant si pus pe sotii, altul destul de riguros, cei doi demonstreaza ca prietenia care ii leaga este mai importanta decat alte lucruri. Ei incearca sa-si reconstruiasca vietile si sa le asigure copiilor un camin armonios, propice formarii lor ca oameni. Incercarile lor de a-si duce traiul sunt de multe ori amuzante, de cele mai multe ori reusind sa treaca prin diverse belele sau neintelegeri. Dar toate se rezolva de la sine cu mult umor si putin ajutor inocent de la cei mici. Detalii precum operatiunea „Cucles si mocu’ mic”, povesti cu fantome sau cuvinte precum „ciufut” fac deliciul acestei carti. Pe fundalul prieteniei dintre cei doi barbati se deruleaza mai multe povesti de dragoste, fiecare cu farmecul propriu. Finalul lasa putin suspans pentru unul dintre personaje si poate si pentru cititor.

Printre lucrurile spuse prin carte, mi-a placut :”Viata nu-ti ofera o a doua sansa pentru a face o prima impresie”, „Viata are mult mai multa imaginatie decat noi”… Iar gandul care mi s-a intiparit dupa ce am citit aceasta carte este acela ca iubim pentru ca asta e esenta noastra de om…

O carte minunata pe care v-o recomand din tot sufletul!

joi, 27 august 2009

Basm...

Cu totii cunoasteti clasicele basme cele tot citeam si reciteam atunci cand eram copii… Daca ar fi sa descriu ziua de azi, cred ca as putea spune ca a fost de basm… Desi regatul meu este partial fragmentat (deh, renovarile astea…niste balauri ai constructiilor), am invatat sa vad partea buna a lucrurilor, si anume ca totul va arata super fain la urma. In ultimele zile, imparatia mea de zi cu zi era invadata de balaurul Plictiseala care incet, incet dobandea mai mult teren. Asadar, pe mine ma rapise vrajitoarea cea rea, Melancolia, si ma cufundase intr-un somn al tristetii. In padurea mea adormita, nimic nu reusea sa ma trezeasca din aceasta stare, iar lucrurile deveneau pe zi ce trece tot mai grele… Ba chiar ajunsesem sa visez ca ma transform in Cenusareasa si matur toata casa la ordinele unor zugravi (mai lipseau doua surori malefice…?!?). Zana Speranta incepuse sa piarda batalia impotriva balaurului cel rau. Dar, intr-o dimineata cu cer senin, se intalnira eroii cei buni (unii chiar super-fantastici – prietenii stiu de ce…) si ei se hotarara sa ma salveze. Armele lor: distractia, voia buna, zambetele sincere si un ras molipsitor au infrant nemiloasele ganduri trimise de balaur. Astfel, ei m-au invatat ca prietenia e cel mai mare Super – Erou si ca ea ne poate salva de tristetea uneori inevitabila.
A urmat o super dupa – amiaza in care o parte dintre personaje s-au ospatat cu muulte rasete si o portie de „shopping”… Iar pe viitor, sper ca toti eroii (adunati de prin toate colturile…unii de prin indepartatele meleaguri pe unde au calatorit) sa petreaca in continuare la fel de frumos si bine!
Va multumesc nebunilor pentru tot ce faceti, pentru ca transformati fiecare secunda in bucurie, pentru ca impartiti zambete, pentru ca sunteti deosebiti, pentru ca sunteti mereu aproape!
P.S. Mai lipseste Fat – Frumos, dar probabil a facut pana de potcoava pe drum:)…

miercuri, 26 august 2009

Un om mare…

Am uitat sa va aduc in atentie zilele trecute povestea unui om, dupa opinia mea, mare. BRD a hotarat sa sustina oamenii ale caror povesti sunt deosebite, iar aceasta campanie este una demna de admirat. Asadar, Vlad Puscasu, un nume pe care se poate sa-l fi auzit, un nume care a rasunat la Olimpiada de Chimie timp de 5 ani. Prima lui intalnire cu chimia a fost una victorioasa, iar de atunci calatoria sa printre molecule, atomi si diverse substante a avut o destinatie precisa:succesul. Dupa o munca asidua, Vlad are un palmares remarcant, iar povestea sa este una de succes (http://www.cautamoamenimari.ro/vizualizare.php?page=3). Poate va intrebati de ce are nevoie de aceasta finantare… El a ales sa-si continue studiile in USA, la MIT, acest lucru implicand anumite costuri. Sunt convinsa ca peste ani vom auzi numele sau printre marii chimisti ai lumii, iar eu sper ca el se va intoarce si va face ceva pentru tara noastra. E decizia voastra daca doriti sa-l sustineti sau nu, eu doar v-am povestit despre o persoana care merita atentia.

marți, 25 august 2009

Schimbari… Cam multe schimbari prin televiziune din toamna asta. Desi am intalnire cu tv’ul foarte rar, azi am reusit sa-l deschid si culmea sa mai vad si un film. Din cate am inteles Divertis’ul se muta la Pro Tv, Bendeac isi plimba bagajele pe la Antena 1, iar Mondenii raman intr-o alta formula. Asadar, vom avea parte de noi formate ale emisiunilor care sa speram ca vor fi mai bune si ne vor indulci zilele amare.
Am fost placut surprinsa sa vad ca mai gasesti si filme bune si pe la tv. Am vazut o poveste de viata frumoasa, un film destul de vechi despre puterea dragostei, ceva in genul Love Story. Sper sa aflu titlul si sa-l pot revedea pentru ca am pierdut inceputul.
Si tot azi m-a apucat asa o revolta impotriva tuturor celor care isi construiesc fericirea lor pe nefericirea altora… Oare constiinta ii lasa sa mai fie fericiti?!? Probabil ca da… In societatea de azi parca fericirea lor e bine meritata… Dar ce sa faci, incepi sa accepti si asta pentru ca asta-i lumea in care traim… Sistemul e de vina! (cum sustinea cineva)
Si ca sa incheiem intr-o nota mai optimista, va recomand doua melodii.
Agnes - On and on
Alex - Iti multumesc
Enjoy!

luni, 24 august 2009

O mica revansa

Pentru o lipsa indelungata sunt necesare niste scuze... Au trecut zilele si am cam neglijat blog'ul, dar sper ca acest lucru sa se remedieze cat de curand. Poate ca asta nu s-ar fi intamplat daca nu era toata dezordinea din casa si nu trebuia sa ma mut, insa stiti cum e...cine se scuza, se acuza... Ca sa compensez lipsa din aceste zile, voi pune o poezie mai veche pe care am compus-o pentru un concurs de fizica... Da, stiu... Suna ciudat imbinarea dintre fizica si poezie, dar ce nu faci de dragul "artei"... De fapt ce nu faceam de dragul directoarei, dar asta e un cu totul alt capitol... Sper sa va placa!

Sentimente oscilante

Oh, a iubirii unda,

Strapunge-mi inima profunda,

Scoate-ma din cotidiana atitudine

Cutremura-ma cu amplitudine.

Nu cred a putea gasi a fericirii frecventa

Fara sufletul tau de care am deprins o dependenta

Sunt doar un corp inert in lipsa ta

Cu tine simt vibratia, emotia.

Sfara-mi lumea cu forta ta

Lumineaza-mi chipul, materia mea!

Atrage-ma spre absolut

Acolo unde, cuvantul meu e mut.

Si tac in fata himerei tale

Sa fi tu rodul unei imagini virtuale?

Sa fiu un electron pierdut in univers?

Caci parca-mi scade energia in al vietii mers.

vineri, 21 august 2009

Alchimistul

O fascinanta carte care iti trezeste dorinta de ati descoperi menirea pe aceasta lume si de a intelege acest spectacol minunat la care asistam si care se numeste viata. Povestea pastorului Santiago care porneste in calatoria vietii sale este de fapt povestea noastra, a tuturor, care ne aventuram sa ne cunoastem destinul. Desi aparent multumit cu traiul pe care-l ducea in fiecare zi, acesta viseaza ca dincolo de cotidian exista o comoara care-l asteapta undeva. In incercarea sa de a gasi comoara renunta la tot ceea ce insemnase viata sa pana in acel moment. Urmeaza o calatorie deosebita, momente pe care incearca sa le inteleaga si sa le descifreze, toate acestea fiind de fapt semnificatia ascunsa a textului pe care Paulo Coelho reuseste sa ne-o transmita intr-un mod expresiv. Un text plin de metafore, o poveste care m-a impresionat in aceeasi masura ca si Brida de acelasi autor, un roman care merita citit.

Oamenii se multumesc cu stabilitatea traiului pe care-l duc, desi renunta la visele pe care le-au avut dintotdeauna. Avand siguranta prezentului, acestia refuza sa accepte schimbarea, cu toate ca aceasta este benefica. Multi considera ca idealurile lor sunt motivul pentru care traiesc si odata ce acestea se implinesc, ei nu ar mai avea un anume scop. Cartea m-a invatat ca nemultumirea noastra vine adesea din refuzul de a mai visa, din decizia de a ne spulbera propriile sperante. Atat despre ceea ce cred eu… Va recomand cu mare caldura cartea; se citeste foarte repede si are o actiune care cuprinde episoade pline de semnificatii deosebite. E randul vostru sa descoperiti deznodamantul… Voi mai scrie cateva randuri cu secvente din carte care mi-au placut foarte mult, desi sunt convinsa ca sunt muulte altele la fel de frumoase;)

„Am invatat multe lucruri importante: ca acceptam un adevar numai dupa ce l-am negat din tot sufletul, ca nu trebuie sa fugim de propriul destin…”

„Tocmai posibilitatea sa-ti implinesti un vis face viata interesanta”

„Lucrurile simple sunt cele mai grele…”

„Si cand tu vrei ceva cu adevarat, tot Universul conspira la realizarea dorintei tale..”

„Si asta se chema Iubire, un lucru mai vechi decat oamenii si decat insusi desertul, care totusi rasarea mereu cu aceeasi forta oriunde doua perechi de ochi se intalneau cum se intalnisera acelea doua in fata fantanii…”

„Dunele se schimba dupa vant, dar desertul ramane acelasi. Asa va fi si cu iubirea noastra.”

marți, 18 august 2009

Goana dupa…cartofi...

Toata nebunia cu zugravitul a creat din ziua de astazi un episod interesant… Fiindca tocmai se terminasera la bucatarie toate rezervele (industriale) de cartofi a trebuit sa le refacem… O idee nu atat de rea, insa cartofii erau ascunsi pe undeva prin spatele unui munte de mobila. Cum se pare ca am fost cea mai slaba din zona, a trebuit sa ma strecor printre, pe sub si peste vreo masa, vreun dulap, vreun fotoliu:). A fost distractiv sa ma catar pe o masa care numai rezistenta nu era, sa caut de sus cartofii care erau asezati intr-o ladita pe jos si sa ma mai si pudrez cu ceva malai…
Tin sa precizez ca m-am refugiat printre niste cazemate de haine si caiete sa scriu postul acesta… Sunt curioasa ce mai urmeaza…

duminică, 16 august 2009

(N-)Avem timp...

Initial, vroiam sa postez ceva scris de mine, dar am constatat ca lasasem caietul langa carti si le-am mutat din casa pe toate... In schimb, va prezint o poezie care subliniaza excelent felul in care noi traim, versuri ce reflecta realitatea precum o oglinda... Sper sa va placa, mie mi-a placut la nebunie.

Avem timp

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul … depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede …
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.

sâmbătă, 15 august 2009

Oboseala...

O seara care se termina cu un film… Dupa mult timp in care am uitat de televizor, am ales ca in aceasta seara sa petrec doua ore pentru a urmari un film… Scriu acest post in pauza, filmul inca nu s-a terminat… Desi aparent pare un film banal, „Frumusete” ascunde probabil un substrat spiritual adanc si un mesaj interesant pe care il lasa pentru final. Voi pune accent pe o scena din film care mi-a placut mult… In timp ce eroii se plimbau prin frumosul New York, trec printr-o piata unde un orb vindea tot felul de lucruri. Dupa ce cei doi ii descriu ziua in care erau, vanzatorul arata exact spre o persoana si ii spune ca va fi cu ochii pe el. Scena se inchide cu un mesaj deosebit: „Dumnezeu mi-a luat vederea. Acum pot privi si intelege totul cu adevarat!” Poti cunoaste un om dincolo de partea vizibila, cautandu-i esenta, intelegandu-i sufletul, ascultandu-i glasul, simtindu-i mangaierea. Astfel poti „vedea” in ce masura pune suflet, cat de profund poate fi…
Pentru ca oboseala m-a lovit crunt, ma voi retrage devreme in aceasta seara, nefiind insa convinsa ca voi dormi prea bine. Cu doua nunti aproape e destul de greu… Printre altele, azi mi s-a spus de mai multe persoane ca e ziua mea norocoasa, asa ca poate voi avea ceva noroc si in privinta asta. Sper ca maine sa va dau in atentie cateva melodii si cateva titluri de carti, sugestii pentru „pierderea” timpului intr-un mod placut.

vineri, 14 august 2009

O seara printre carti...

O nebunie de perioada, cu atatea lucruri care asteapta sa fie puse in ordine si o seara pierduta cu "cateva" carti notate si impachetate... Ma asteapta o renovare cat de cat majora si sunt atat de multe chestii care trebuie mutate sau aruncate... Am descoperit ca fiecare obiect din casa ma reprezinta intr-un anume fel si ca este dovada materiala a trecutului meu, de aceea ma incapatanez sa renunt la orice lucrusor si sacrific mult spatiu. Revenind la ceea ce am facut asta seara, pot spune ca devine oarecum obositor sa tot muti carti, sa le notezi si apoi sa le impachetezi, mai ales cand numarul lor depaseste asteptarile. Pana acum am notat aproximativ 500 de volume si cred ca nu am terminat nici jumatate... M-a lovit o oboseala crunta spre sfarsitul zilei si acesta este motivul pentru care voi lasa un post mai putin interesant pentru care imi cer scuze.
Printre altele, daca tot v-am povestit de carti, imi permit sa va recomand cateva titluri. Din categoria contemporani favoriti mi se par deosebite cartile lui Marc Levy, dintre care amintesc: Si daca e adevarat; Te voi revedea...; Prietenii mei, iubirile mele; Sapte zile pentru o eternitate. Se citesc foarte repede si stilul este placut. Pot spune ca dupa prima carte citita a acestui autor nu le-am ratat pe urmatoarele. Din categoria clasici va aduc in atentie "La rascruce de vanturi" de Emily Bronte. O deosebita poveste de dragoste, o iubire care marcheaza trei generatii de destine, o pasiune care va macina suflete, un final ce surprinde placut.
Ca sa incheiem melodios seara va propun urmatoarele melodii:
Frank Ti-Aya - One Love, One World;
Madonna - Say Goodbye;
P.S. Daca aveti vreodata nevoie de o anume carte, dati-mi de stire...;)
Later Edit: "La multi ani!" pentru maine tuturor celor care poarta numele de Maria, Marian sau alte derivate... Sa fiti fericiti si sa vi se indeplineasca dorintele!

joi, 13 august 2009

Privind spre viitor…

De un timp tot incerc sa aflu cat mai multe informatii despre urmatoarea mea gazda educationala, FILS’ul din cadrul politehnicii. Am gasit opinii cat se poate de diverse si impresii destul de expresive. Nuanta tuturor era usor intunecata, mai exact majoritatea privesc facultatea ca fiind una destul de solicitanta si considera materiile studiate destul de dificile si cu o aplicabilitate limitata. Interesant, dar deloc anormal este faptul ca fiecare student are propria sa viziune asupra lucrurilor. De altfel, e absolut obisnuit ca o persoana sa aiba propriul punct de vedere in ceea ce priveste un anumit detaliu, doar viata e o reflectare subiectiva a lumii obiective (cam asta e ideea care mi-a ramas din cateva ore de psihologie)… Ce se intampla insa cu viitorul student? In timp ce se tot documenteaza orele si zilele trec, iar alegerea facuta se intipareste tot mai mult in cartea vietii… Fie ca citeste opinii entuziaste, fie ca intalneste comentarii pesimiste, el ar trebui sa tina cont de faptul ca pentru fiecare lucrurile pot sta diferit. Daca pana acum toti studenti au fost multumiti, el ar putea fi primul nemultumit si viceversa. Nu pot fi sigura ca lucrurile vor merge excelent sau ca nu ma voi lovi de multe obstacole in cale, dar am hotarat sa privesc cu optimism spre viitor si sa am incredere ca am luat decizia potrivita!
Tot navigand pe nesfarsitul ocean, Internet’ul, am gasit un citat tare fain pe care vi-l impartasesc si voua: „Oricine e fericit va reusi sa faca si alti oameni fericiti!" (Anne Frank)

Si pentru o seara placuta in continuare va ofer doua sugestii muzicale:
Inna - Amazing;
Deepcentral - In&out;

P.S. Ma bucur ca am reusit sa ma ridic la asteptarile unui bun prieten, sper ca pe viitor sa imbunatatesc lucrurile;)!

miercuri, 12 august 2009

Sentimente


Desi pregatisem initial ceva mai "practic" pentru seara aceasta, am hotarat sa renunt la idee si sa vorbesc putin despre dragoste... Da, dragostea, acel magic sentiment care iti schimba viata pentru totdeauna odata ce l-ai intalnit. Desi, momentan, nu sunt invaluita in mrejele fermecate ale acestui sentiment, pot spune ca sunt extrem de bucuroasa sa vad iubirea in jurul meu. O zaresc in ochii unor prieteni buni si foarte buni; e aceea sclipire care se reflecta din sufletul lor (ochii sunt oglinda sufletului). In acea sclipire se gaseste fericirea, bucuria de a trai, emotia de a petrece o secunda alaturi de persoana iubita, speranta ca aceste clipe vor dura pentru totdeauna.
Ce am fi noi, oamenii, fara iubire? O zi fara soare, o noapte fara stele, un puzzle caruia ii lipseste cea mai importanta piesa...un om fara lumina sufletului sau. Suntem niste suflete ratacite prin labirintul vietii care cauta ACEA persoana alaturi de care sa paseasca spre iesirea din labirint. Ce suntem noi cand iubim? Suntem niste zei care tinem in mana soarele, care avem drept "arma" visele, care plutim pe cerul fericirii si care raspandim in jur bucurie. Fiecare priveste iubirea prin proprii ochi si o defineste in modul sau propriu, insa majoritatea o asociaza cu fericirea, cu optimismul, cu bucuria de a trai fiecare moment.
Ce spun eu despre iubire? Iubirea e flacara care ne incalzeste sufletul, care ne lumineaza drumul vietii, care aprinde scanteia fericirii... Desi implica uneori suferinta, iubirea este cheia care deschide cufarul fericirii... In jurul meu sunt persoane care au deschis acest cufar si raspandesc fericirea si celor apropiati. Ei sunt cei care ne arata ca iubirea exista cu adevarat, e pretioasa, innobileaza sufletul, ne salveaza din banala realitate, implineste visele, daruieste FERICIRE... Don't forget! Love is better!... Astfel, imparte in jur un strop de iubire, un zambet si daruieste astfel o mica farama de fericire!

Job'uri

Fie ca esti proaspat absolvent al facultatii, fie ca abia te gandesti serios ceea ce vrei sa urmezi in domeniul studiilor universitare nu poti uita aspectul cel mai important: job’ul. Multe persoane isi aleg facultatea sau chiar profilul din timpul liceului in functie de ceea ce isi doresc sa faca mai tarziu, de domeniul in care pot incadra meseria preferata. Desi e posibil sa realizezi mai tarziu ca ceea ce studiezi nu e exact ceea ce vroiai, consider ca „greseala” poate fi remediata destul de usor daca ai vointa.

Fiind intr-o perioada mai incerta din punct de vedere economic, am cautat cateva studii de specialitate pentru a descoperi care sunt domeniile unde poti gasi un job sigur si inca bine platit.

Manager PR, analist financiar, programator sau specialist HR sunt cei mai cautati specialisti in acest an, potrivit unui studiu realizat de site-ul specializat in resurse umane Careerbuilder.com. Specialisti in PR sunt printre cei mai cautati de catre companii deoarece majoritatea acestora incearca sa gaseasca metode alternative pentru a se evidentia, fara folosirea advertisingului. In afara pozitiilor mai sus mentionate, la mare cautare sunt si cele de ingineri in majoritatea domeniilor de activitate, precum si mai multe posturi din domeniul medical si farmaceutic. Specialistii in resurse umane ai Careerbuilder considera aceste pozitii ca fiind foarte importante in companie, in contextul crizei economice, si cred ca vor fi printre cele mai sigure si mai bine platite in acest an. (R.I.) (Sursa www.standard.money.ro)

Desigur detaliile financiare sunt importante pentru viitorul fiecaruia dintre noi, insa sunt convinsa ca daca locul de munca nu iti aduce implinire profesionala si nu te poti dedica cu adevarat acelei meserii iti va fi foarte greu sa continui. Astfel, va incurajez sa alegeti domeniul care va place cel mai mult pentru ca, asa cum spunea o persoana pe care o respect, atata timp cat esti cel mai bun in orice domeniu e imposibil sa nu-ti implinesti visele.

marți, 11 august 2009

Idei...idei...


Ai avut vreodată curaj sa priveşti cu sinceritate inlauntrul tău si sa te analizezi…ai avut vreodată ideea eroica de a-ti descoperi adevăratul “eu”? Noi, oamenii, incercam sa parem altii, sa creem o alta imagine a noastra in oglinda…ne transformam in functie de ce vor altii, ne modelam dupa ceilalti, suntem ca niste ramuri de copac in bataia vantului… Avem oare puterea de a ne arata adevaratul chip si celorlalti…de ce sa ne ascundem sub valul aparentelor, de ce sa fim „plastilina” altora, sa ne modelam dupa placul lor…oare noi nu suntem in stare sa ne ducem viatza asa cum vrem? Poate doar nu avem putere, suntem slabi, nu avem o personalitate demna de afisat…de ce sa fim altii, cand viatza asta e o lupta pt fericire, iar fericirea o capetzi atunci knd esti demn de ea…cand te trezesti din mediocritate…
Ce ar insemna pt mine fericire, ar fi multe de zis, dar in mare ar insemna realizare pe orice plan: profesional, sentimental, ş.a. Dar pt fericire tre’ sa „lupti”, sa o meriti…nu o primesti pe tava…asa k pur si simplu vrei fericire…nu…e mai complicat…mult mai complicat…dar chiar viatza asta e complicata, e un vacarm de trairi, e un haos de sentimente, un infinit de gesturi, o mare d clipe, un ocean nesfarsit al sufletului tau… Iubesti si nu stii de ce, urasti si descoperi k n-ai motiv, esti indiferent knd tre’ sa ai o parere/un sentiment…gresesti knd ar trebui sa fii perfect…esti bun knd tre’ sa fi rau, esti rau knd tre’ sa fi bun, esti mereu in pas gresit…e o eroare, o eroare pur umana…dar asa suntem noi, oamenii, supusi greselii…treci peste una, o repeti, pana inveti din ea…si astfel devii mai intelept, mai indreptatit sa dai sfaturi, mai pregatit pentru a infrunta lumea…caci uneori pare k fiecare lupta pt el si asa e viatza ca un camp de batalie…

Oldies...

Tocmai am "scotocit" prin niste foldere mai vechi si am dat de cateva "chestii" scrise mai demult de mine. Nu le pot incadra in vreun gen anume... Nu sunt modelate dupa un tipar anume... Nici macar o tentativa de eseu nu le-as putea numi... Sunt doar idei carora am avut curajul sa le dau o forma, o forma materiala care reflecta sentimentele si trairile mele din aceea perioada. Urmatorul post va cuprinde o parte din ceea ce am gasit si nu va avea intentia de a va placea intr-un mod deosebit, ci doar de a va face sa va cunoasteti mai bine si sa cautati fericirea.
Daca tot am ajuns la capitolul Oldies, va propun cateva melodii pe care le tot scutur de praf, dandu-le cate un play in winamp. Pe una dintre ele o uitasem total, insa am regasit-o notata de cineva pe un notes pe care mi l-a lasat acum cativa ani buni... Pot spune ca mi-a adus un zambet pe chip cand am reascultat-o dupa atata timp. Asadar, it's oldies time!:)
Vonda Shepard - I only want to be with you;
Vonda Shepard - The end of the world;
Sammy Davis Jr - I've gotta be me;
Cindy Lauper - Time after time;

luni, 10 august 2009

Friends will be friends...

Azi a fost ziua in care am anuntat aparitia blog'ului meu... Am fost placut surprinsa sa primesc multe incurajari si multe cuvinte frumoase de la prietenii mei, in special pentru ca ei vor fi probabil cititorii mei fideli. Le multumesc enorm pentru ca sunt alaturi de mine, fara ei as fi un val pierdut intr-un ocean. De aceea, acest post este dedicat prieteniei si prietenilor. Dupa cateva ore placute petrecute alaturi de doua persoane dragi, am redescoperit gustul dulce al clipelor petrecute cu prietenii. Frumos a fost faptul ca am rememorat cateva intamplari din recenta excursie la Sulina ("extraordinara" Sulina - prietenii stiu de ce...) si am descoperit ca pana la urma am ramas cu un gust dulce-amarui... Dulce pentru ca am reusit sa invingem toate conditiile "vitrege" (dupa cum spunea cineva) cu un umor negru si cu spirit de echipa (ne-a cam lipsit noua un membru drag). Cred ca nu neaparat situatia e demna de amintit, ci faptul ca atunci cand avem alaturi persoane deosebite, totul pare mai usor. Imi vin in minte cuvintele lui Gabriel Garcia Marquez "Un prieten te tine de mana si iti atinge inima"...
Printre altele, ne-am reamintit fragmente din viata de liceu care, de altfel, par acum nostalgic de frumoase. A fost o zi dedicata acelor zilele senine, in care ne asterneam surasul ca un soare pe cerul albastru (pff...iar sunt metaf(l)orica). Am impartit aceste amintiri cu o verisoara de a mea si sincer cred ca am reusit sa o innebunim cu atatea detalii si cu muuulte povesti si am realizat in cele din urma ca am pastrat in cutiuta trecutului foarte multe clipe deosebite, clipe care s-ar fi pierdut in negura uitarii daca nu ar fi fost prietenii... Asa ca nu-mi ramane decat sa multumesc "gastii nebune" pentru ca exista, pentru ca imi sunt alaturi, pentru rele si bune, pentru ca sunt minunati. Voi sunteti curcubeul care imi coloreaza viata!
Momentan citesc o carte destul de interesanta, "Atatea inceputuri" si sper ca in curand sa-i pot face o prezentare demna pe acest blog si poate sa-i atrag mai multi cititori. Inceputul pare frumos, prezentarea actiunii este una deosebita si sper ca si finalul sa fie pe masura asteptarilor.
Voi incerca ca pe viitor sa imbunatatesc blog'ul si sa-i pot adauga cateva functii practice... De altfel, am primit sprijin pentru detaliile tehnice, iar incurajarilor nu le pot raspunde altcumva decat cu un blog cat mai special!

duminică, 9 august 2009

Un nou inceput...

Un nou inceput... In plina vara am ales sa deschid acest blog din dorinta de a da prezentului un sens in plus, de a reflecta gandurile si de a nu lasa ideile sa se piarda in negura trecutului. As fi numit articolul "All that nostalgia" din dorinta de a cuprinde in amintiri toate momentele frumoase din trecut, toata bucuria care mi-a inseninat cerul vietii, toate clipele petrecute alaturi de persoanele dragi, toate secundele ce am dorit sa dureze la infinit. De aceea imi doresc ca acest blog sa fie o marturie a tuturor clipelor care trec, sa le dea o insemnatate anume.
Voi incerca sa surprind in randurile scrise toate lucrurile importante care au dat un anume sens clipelor si probabil ca le voi imbraca in culorile propriilor sentimente. Va fi loc pentru toate subiectele, pentru teme diverse, pentru impresii deosebite, pentru trairi intense, pentru amintiri remarcabile, pentru pareri extreme si pentru toate persoanele care le vor genera.
Privind in ansamblu, imi dau seama ca vara aceasta va trece in continuare fara a realiza lucruri marete, fara a invata ceva deosebit sau fara a dobandi cunostiinte extraordinare, insa voi incerca ca macar sa transform timpul in momente placute petrecute alaturi de persoanele dragi... Si aceasta este cu siguranta o reteta a bucuriei si a incantarii sufletesti!
Sper sa fie un inceput al viselor, al sperantelor, al gandurilor frumoase!