You'll always find your way back home

Miley Cyrus-You'll Always Find Your Way Back Home
Asculta mai multe audio Muzica

Cred ca versurile melodiei de mai sus spun totul... Caci iti poti schimba coafura, iti poti schimba hainele, gandurile, iti poti schimba visurile, stilul sau orice altceva, insa intotdeauna vei gasi drumul inapoi spre casa. Si ce poate fi mai frumos decat orasul natal, curtea blocului unde ti-ai petrecut copilaria, parintii si prietenii de aici pe care nu ii poti lua cu tine peste tot...
Orice as face, oricat de student sau de bucurestean mi-as impune sa fiu, nu pot uita locul unde m-am nascut, oraselul asta mic in care am invatat sa ma joc, sa zambesc, sa rad, sa plang, sa iubesc, sa sufar... Sunt 19 si jumatate de viata ce ma leaga de Dragasani, si multe, foarte multe chestii... care fac parte fie din trecut, fie din prezent si poate chiar si din viitor...
Ma bucur ca dupa destule zile petrecute in teribilul si marele Bucuresti sa ma reintorc aici, sa ma plimb pe stradutele pe care le stiu ca pe propriul buzunar, sa imi revad prietenii, familia si nu in ultimul rand pe cea pe care o iubesc si care m-a facut sa redescopar sentimentul dragostei si a fericirii...
Toate astea duc la o singura concluzie si anume ca nicaieri nu e ca acasa... :X

Imi e dor...

...de strazile micute dintr'un oras la fel de "mare", de pasii ale caror urme au fost sterse incet de adierea clipelor, de colturile de lume din acel mic univers unde viata ne oferea prietenia, de petecul de realitate pe care imi puteam insira visele nestingherita, de serile senine cand cerul era luminat de zambete, de ploaia de vara care ne inunda cu bucurie, de frunzele copacilor care cadeau aducandu-ne nostalgie, de fiecare privire strengara, de melodiile care aduceau armonie in viata, de atingerea vantului rece pe obraz, de primii fulgi de zapada ce se topeau odata cu tristetea, de cantecul acela ce imi aduce aminte de eternitate, de versurile in care gaseam intiparite sentimente pierdute...Imi e dor...

Aripi de fluturi

Iata rezultatul unui curs "foarte interesant"...:

Prind aripi de fluturi in zbor,

Culeg praf de sperante ce mor

Arunc cenusa viselor facut scrum

Din ce-a fost a ramas doar parfum;

Aroma de clipe spulberate de timp

Si zambete stranse pe chipul sters

Idei si ganduri de neinteles,

Trecutul pare acum fara de sens.

Iubind...

Iubirea - cel mai frumos sentiment de pe Pamant. Asta e "cliseul" pe care il intalnim de cele mai multe ori la adresa acestei notiuni. In mare parte e adevarat, insa totusi consider ca iubirea are si o mica parte subiectiva si o mica parte nu tocmai frumoasa.

Bineinteles ca mai presus de toate ea ne ofere momente frumoase, pretioase, care ni se vor intipari in mintea noastra pe viata. Persoana iubita devine lumina din intuneric, ingerul care iti calauzeste pasii si cea care ar putea printr-o singura privire, atingere sau un singur sarut, zambet sa te faca sa uiti de tot pentru cateva momente...

De cealalta parte insa, iubirea poate avea si unele aspecte negative. Framantarea, gelozia sau pur si simplu gandul stupid ca ai putea pierde persoana la care tii atat de mult te fac sa innebunesti uneori. De aceea insist asupra faptul ca notiunea de baza intr-o relatie este INCREDEREA!

Da! Eu sunt indragostit! Si imi place. Ador sentimentul sa stiu ca cineva ma iubeste, ca cineva tine la mine... Desi relatiile astea la distanta sunt groaznice, mi-as dori totusi ca intre mine si ea sa nu se schimbe nimic.

P.S. Nu e o compunere tocmai artistica in modul in care va obisnuise autoarea acestui blog, dar sunt gandurile mele exprimate in modul cat mai real cu putinta.

Inca un adult pe cararile vietii...

Secundele se scurg rapid, iar anii trec adesea pe langa noi fara sa ne dam seama. Raman in urma noastra amintiri scrijelite pe peretele trecutului, zambete mazgalite pe fetele noastre, surasuri discrete impartite cu generozitate, lacrimi reci cazute pe cararile intunecate ale vietii noastre, bucuria impartita cu cei dragi, caldura clipelor petrecute alaturi de ei.
Pentru a nu ma afunda prea tare in alte idei, revin la subiectul initial. Trebuie neaparat sa ii spun "La multi ani" micutei noastre majore, Daniela. Iti multumim pentru o seara minunata, plina de surprize si momente frumoase! Nu-ti pot ura decat sa ai parte de o viata ca un cer senin, de prieteni minunati, de multa iubire si fericire! Sa pastrezi mereu zambetul pe chip si sa ai mereu in suflet inocenta copilariei!

Mantie de stele...

Ascunde-mi sufletul intr-o mantie de stele

Si ia tu cheia ce deschide drumul catre ele,

Arunca-mi visele in marea adanca,

Transforma-le in valuri pazite de-o stanca...

Fast forward to a new weekend...

O zi de vineri cu un program acceptabil... Un weekend acasa... Dupa o saptamana la Bucuresti, pot spune ca am asteptat cu nerabdare ziua in care ma voi intoarce acasa. Cum am ales sa plec ceva mai tarziu, am hotarat sa mai scriu cate ceva pe blog dupa o absenta destul de indelungata. Chiar vorbeam cu Ady (blogger'ul sef) ca ne-am cam lasat de meserie de ceva timp. Poate ca as fi reusit sa gasesc timp sa scriu, insa mi-a lipsit total inspiratia. A fost o saptamana interesanta, prima saptamana de facultate, primele experiente din viata de student, colegi noi, profi noi si bineinteles prietenii buni care au fost "aproape" si mi-au aratat ca prietenia dureaza no matter what...
Stiu ca plecasem de acasa cu o oarecare reticenta in ceea ce priveste acomodarea cu facultatea si viata de camin, dar pot spune ca pana acum totul mi se pare in regula si lucrurile decurg chiar ok.
Impresii nu voi mai lasa acum, ci voi incerca sa surprind esentialul in viitoarele post'uri.
Weekend'ul asta sper sa fie super... Se anunta un majorat tare fain si niste petrecareti pusi pe fapte mari asa ca "viitorul suna bine"...

Back2writing...

Au trecut cateva zile de cand n-am mai scris pe site si s-au intamplat atat de multe. M-am mutat cu totul in Bucuresti, am lasat in urma anii frumosi de liceu si am mers mai departe spre un nou inceput. Probabil ca experienta de camin ar fi trebuit sa fie ceva socant, insa deocamdata sunt tare multumita de felul in care arata camera si cum este atmosfera de aici.
Cat despre facultate, "what u want is what u get"... Dupa o lipsa de la marea deschidere, in favoarea unei mici reuniuni cu colegii, am mers la deschiderea de la facultate... S-au spus lucruri frumoase, lucruri care sa ne atraga si sa ne descrie patru ani "minunati"... Am inceput in forta vineri cu programming languages, curs pe care l-am continuat si azi si care este deocamdata marele meu stres. Sper ca pe parcurs lucrurile sa mearga mai bine si sa ma pot descurca cat de cat...
Ah...sa nu uit..la programming languages facem bineinteles... Java... Un program in care nu am lucrat si cu care nu am avut nicio tangenta...
Cat despre prieteni, pot spune ca sunt multumita ca ii am destul de aproape pe multi din "gasca nebuna", insa imi lipsesc cateva persoane.
Sper sa revin cat de curand cu un post mai deosebit!