...de strazile micute dintr'un oras la fel de "mare", de pasii ale caror urme au fost sterse incet de adierea clipelor, de colturile de lume din acel mic univers unde viata ne oferea prietenia, de petecul de realitate pe care imi puteam insira visele nestingherita, de serile senine cand cerul era luminat de zambete, de ploaia de vara care ne inunda cu bucurie, de frunzele copacilor care cadeau aducandu-ne nostalgie, de fiecare privire strengara, de melodiile care aduceau armonie in viata, de atingerea vantului rece pe obraz, de primii fulgi de zapada ce se topeau odata cu tristetea, de cantecul acela ce imi aduce aminte de eternitate, de versurile in care gaseam intiparite sentimente pierdute...Imi e dor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu